în aşteptare #1. (10.01.2011)

În lumina slabă a camerei sale, dar, mai ales, în lumina tuturor celor întâmplate, îşi aştepta sfârşitul. Avea să vină, ca aproape tot ce i s-a întâmplat lui, în totalitate normal, chiar banal şi vechi. Ca şi ziua aceea în care, întorcându-se acasă de la câmp, îşi ducea în căruţă soţia moartă. A murit în câteva secunde, fulgerată. Îşi aduce aminte cu groază, dar mai ales cu ruşine, de ziua aceea şi de privirle curioşilor în căruţă, unde, puţin schimbată la faţă, stătea întinsă femeia de care îl lega până atunci o viaţă. Viaţa care îl lega de acea femeie din care sufletul a încetat de ceva timp să mai fumege.
[citeşte continuarea...]

încotro

Scris de răzvan cîmpean joi, septembrie 29, 2011

încotro mă întrept, habar nu am şi poate, poate că nu contează. pentru asta iau un medicament  [iau două.] întreaga mea viaţa e un medicament. sunt un anticoncepţional fantastic. numai bun de luat în dimineaţa următoare. în dimineaţa când fugi la farmacie, după ce-ai făcut rost de bani. mâine iarăşi mergi la farmacie.
încotro mă îndrept? uneori trăiesc [iau trei.] cu senzaţia că merg spre locul cel mai fericit din câte există. că acolo or să mă aştepte câte virgine vreau eu şi că fiecare dintre ele o să fie a mea. doar să fim fiecare orgia (virgină a) celuilalt şi să facem lucruri. peste lucruri. cu lucruri. [iau patru. iau cinci.]
fericirea e ceva atât de simplu. nu-ţi trebuie mai nimic să fii fericit. fericirea pură stă în cuvinte. când eu
spun medicamente, ele sunt aici şi eu sunt medicament. dau fuga-n farmacia care-mi e buzunarul drept şi scot de-acolo fericirea. n-o împart cu nimeni, nu spun nimănui că există(m), ţin totul pentru mine şi aştept ca iarna să-mi îngheţe picioarele. când spun iarnă, ea e aici şi eu sunt iarnă. sunt o mare bucată de gheaţă. încotro mă îndrept? habar nu am şi poate.
[iau cinci şi jumătate.] trăiesc delirul existenţei mele de medicament de dimineaţă. e ca şi cum aş fi o broască silită să trăiască doar pe uscat. întreaga mea existenţă a fost o broască pe uscat. şi m-am plimbat prin praf şi-am respirat praf, încât, fără să-mi dau seama, am devenit la rândul meu - praf. m-am plimbat fără destinaţie, întreaga mea existenţă a fost o călătorie pe jos spre nicăieri. după atâta drum, mă dor picioarele de broască râioasă şi tot ce-mi pot dori acum e să mă odihnesc sub un pod. să cânt balade şi să nu mai fie iarnă. [iau şase.] ar fi trebuit să nu spun cuvântul ăsta. acum e aici şi eu sunt. iarnă.
visul meu e să mă transform într-o hârtie. să fiu uşor ca o hârtie şi să zbor. să-mi prind virginele de mână şi să zburăm împreună încotro. acolo.

1 Responses to încotro

  1. cam erotica lectura................

     

Trimiteți un comentariu

Adresa de email (abonarea trebuie confirmata):

O colecţie de obsesii, pasiuni şi frământări din mine, un loc pe care îl cizelez şi-l modelez permanent după firea mea schimbătoare, o oglindă difuză a ceea ce-am fost şi încerc să fiu. Un blog scris nu atât pentru a fi citit, dar pentru plăcerea nebună de a fi scris. [detalii]
A apărut o eroare în acest obiect gadget