în aşteptare #1. (10.01.2011)

În lumina slabă a camerei sale, dar, mai ales, în lumina tuturor celor întâmplate, îşi aştepta sfârşitul. Avea să vină, ca aproape tot ce i s-a întâmplat lui, în totalitate normal, chiar banal şi vechi. Ca şi ziua aceea în care, întorcându-se acasă de la câmp, îşi ducea în căruţă soţia moartă. A murit în câteva secunde, fulgerată. Îşi aduce aminte cu groază, dar mai ales cu ruşine, de ziua aceea şi de privirle curioşilor în căruţă, unde, puţin schimbată la faţă, stătea întinsă femeia de care îl lega până atunci o viaţă. Viaţa care îl lega de acea femeie din care sufletul a încetat de ceva timp să mai fumege.
[citeşte continuarea...]

seriale: cal, greg, paul - sclipirea şi dezavantejele ei

Scris de răzvan cîmpean miercuri, ianuarie 20, 2010

Trei personaje principale, trei seriale foarte bune. Să facem cunoştinţă cu ei.

1. Cal Lightman (Lie to me) este un psiholog cu expertiză în limbajul trupului şi, în special, în microexpresii. Fondează The Lightman Group, o companie privată care ajută în investigaţii, acolo unde poliţiştii şi criminaliştii nu găsesc un răspuns (pertinent). Chiar dacă se loveşte foarte des de scepticismul oamenilor, Cal se foloseşte de orice tehnică psihologică, indiferent cât de elaborată sau mincinoasă, pe care o cunoaşte pentru a ajunge la adevăr. E divorţat şi are o fiică, a cărei custodie o împarte cu
fosta soţie. Mama lui se sinucide când el era încă tânăr, un incident care îl tulbură şi îl duce la descoperirea microexpresiilor.

2. Gregory House (House) este un diagnostician celebru nu doar pentru rezultatele medicale, dar şi pentru felul aparte de a se comporta. Lucrează la Princeton-Plainsboro Teaching Hospital, unde are în subordine mai mulţi doctori. Adesea, House e caracterizat de ceilalţi ca arogant, narcisist, neortodox, misogin, ironic sau nesimţit. Nu doar asta îl scoate din tipare, dar şi dependenţa lui de Vicodin, un calmant pentru durerea de la picior. Este, însă, cel mai des raţional şi lipsit de emaptie cu pacienţii, comportament care îi acordă timp să se ocupe cu adevărat de cazuri. Este divorţat şi nu a avut niciodată un copil.

3. Paul Weston (InTreatment) este un psihoterapeut de succes care, în ciuda experienţei, nu reuşeşte să-şi depăşească problemele personale. Asta îl scoate şi pe Paul din tipare, pentru că deşi e un lucru normal ca fiecare psihoterapeut să aibă la rândul său unul, foarte puţini într-adevăr au. După mulţi ani în care nu şi-au vorbit, Paul decide să-i facă o vizită Ginei, mentorul şi psihoterapeutul lui. Ajung să vorbească despre trecutul lor, despre motivele care au dus la ruptura dintre ei şi despre viaţa lui. Un loc în care nu a mai făcut de mult timp ordine. Paul are trei copii (Ian, Rosie şi Max), dar relaţia lui cu ei e una mai curând distantă.

Ce au în comun aceste personaje e deja evident. Sunt trei profesionişti care în spatele unei cariere de invidiat au mari lacune în viaţa personală. Sunt geniali în ceea ce fac, dar nu reuşesc să-şi găsească un echilibru într-o relaţie. Fie analizează prea mult, fie sunt prea concentraţi asupra muncii şi, deci, egoişti, fie nu-i tratează cu aceeaşi răbdare pe cei cu care îşi împart existenţa precum procedează cu pacienţii lor.
În plan personal, cei trei îşi pierd orice reper şi se comportă după reguli doar de ei înţelese. Sacrificiul pe care cariera îl presupune vieţii de familie e lipsit de limite şi ajunge să se rasfângă în izolate cazuri asupra muncii lor. Ei sunt conştienţi de problemele pe care le au, dar obsesiile care îi fac cu adevărat profesionişti sunt atât de puternice încât fiecare e dispus să renunţe la fericire pentru ele. O situaţie dificilă şi inconfortabilă nu doar pentru ei, dar şi pentru oamenii din jurul lor. Modelul celor trei e interesant de analizat, fiindcă reflectă o tendinţă a societăţii (teoretic) evoluate de a pune pe primul plan cariera şi de a ignora orice sursă de bunăstare interioară.

4 comentarii

  1. Mih spune:
  2. Foarte bine surprinsă ideea, asemănarea dintre ei. Sunt foarte interesante situațiile pe care le-ai subliniat.
    Adevărul e că mă fascinează astfel de persoane, iar filmul "Lie to me" e superb. Regăsesc mult din atitudinea mea și felul meu d a fi în astfel de tipare.

    Nu e bine deloc sa analizezi prea mult în viaţa privata. :P

     
  3. Lie to me e intr-adevar foarte fain:), iar Cal Lightman e un personaj pe care eu chiar il plac foarte tare. Nivelul sau de cunostinte e ridicat, dar e si foarte lucid (ceea ce azi as spune ca e relativ gresit) si asta ii confera multa incredere. Am divaga, stiu...

     
  4. geaninavlad spune:
  5. Am primit de la un prieten seriile 1 si 2 din acest serial (Lie to me). Marturisesc ca am facut o vizionare maraton in weekendul trecut... Idee geniala, aplicabilitate maxima. Unele situatii sunt putin trase de par, dar asta nu strica deloc placerea voyeurista pe care o ai sa descoperi adevarul impreuna cu Cal Lightman.

     
  6. Geanina, nu mă mir că ţi-a plăcut Lie to me. Recunosc că pe mine mă fascinează Cal Lightman.
    P.S. Mulţumesc de vizită :)

     

Trimiteți un comentariu

Adresa de email (abonarea trebuie confirmata):

O colecţie de obsesii, pasiuni şi frământări din mine, un loc pe care îl cizelez şi-l modelez permanent după firea mea schimbătoare, o oglindă difuză a ceea ce-am fost şi încerc să fiu. Un blog scris nu atât pentru a fi citit, dar pentru plăcerea nebună de a fi scris. [detalii]
A apărut o eroare în acest obiect gadget