în aşteptare #1. (10.01.2011)

În lumina slabă a camerei sale, dar, mai ales, în lumina tuturor celor întâmplate, îşi aştepta sfârşitul. Avea să vină, ca aproape tot ce i s-a întâmplat lui, în totalitate normal, chiar banal şi vechi. Ca şi ziua aceea în care, întorcându-se acasă de la câmp, îşi ducea în căruţă soţia moartă. A murit în câteva secunde, fulgerată. Îşi aduce aminte cu groază, dar mai ales cu ruşine, de ziua aceea şi de privirle curioşilor în căruţă, unde, puţin schimbată la faţă, stătea întinsă femeia de care îl lega până atunci o viaţă. Viaţa care îl lega de acea femeie din care sufletul a încetat de ceva timp să mai fumege.
[citeşte continuarea...]

seriale: complet anapoda

Scris de răzvan cîmpean miercuri, iunie 03, 2009

Am continuat să urmăresc Pushing Daisies, am ajuns deja destul de departe. În plus, am văzut primul episod din Mental (serial FOX nou) şi nu m-a convins. Poate doar finalul, dar personajul nu se ridică la nivelul controversaţilor Greg House (House M.D.) sau Cal Lightman (Lie to me, pe care încerc astăzi să vă conving să-l vedeţi). Rămâne de văzut dacă următoarele episoade o să fie mai bune, îi mai dau o şansă, nici The Mentalist nu mi-a plăcut de la început. Şi, fiindcă tot ziceam de serialele pe care acum le urmăresc trebuie să pomenesc şi de inTreatment, care e foarte bun, motiv pentru care o să-l prezint săptămâna viitoare.
_____

Gura zice una, trupul alta. După regula asta funcţionează Lie to me, sau după regula lui House conform căreia toţi mint. Serialul nu face altceva decât să dovedească asta.
Lie to me se bazează pe descoperirile lui Paul Ekman (psiholog specializat pe studiul emoţiilor şi al relaţiei lor cu expresia facială) şi ne prezintă echipa condusă de Cal Lightman (Tim Roth), echipă de experţi în dectarea disimulării. Ei lucrează alături de FBI şi guvern pentru a descoperi adevărul din spatele minciunilor. Aşa ajunge să ne arate o serie de secrete. De exemplu, în primul episod, într-o prezentare despre microexpresii, Lightman spune că mirarea, suprinderea nu durează mai mult de o secundă şi îşi ilustrează exemplul prin imagini cu celebrităţi Kato Kaelin, Bill Clinton, George W. Bush şi Simon Cowell. Colega lui Cal, Dr. Gillian Foster (Kelli Williams), e un psiholog bun ce face notă discordantă prin faptul că e impresionabilă, uneori jovială şi în special pentru că se întâmplă să mai creadă în onestitate. Tot în primul episod are loc o recrutare inedită a unui nou membru, Ria Torres (Monica Raymund), văzută ca având înnăscută calitatea de a observa minciuna. Îl cunoaştem şi pe Eli Loker (Brendan Hines), singurul din întreg serialul care are principiul de a nu minţi niciodată, ceea ce îl poate face destul de iritant şi şocant.
Ce e cu adevărat atractiv la serial e jocul pe care echipa îl face în fiecare episod cu personajele sale. Îi manipulează pe suspecţi pentru a obţine reacţii naturale. E interesant că a înregistrat audienţe mari, fiind destul de diferit de tot ce s-a difuzat până acum. Tocmai pentru că e diferit de celelalte seriale merită văzut şi e recomandat celor care vor să înveţe câte ceva despre limbajul trupului, fiindcă serialul nu se concentrează în exclusivitate pe chip. După ce o să vedeţi Lie to me sunt convins că nu o să-i priviţi pe ceilalţi la fel. Vizionare plăcută!

1 Responses to seriale: complet anapoda

  1. andrada spune:
  2. obsesii televizate:P

     

Trimiteți un comentariu

Adresa de email (abonarea trebuie confirmata):

O colecţie de obsesii, pasiuni şi frământări din mine, un loc pe care îl cizelez şi-l modelez permanent după firea mea schimbătoare, o oglindă difuză a ceea ce-am fost şi încerc să fiu. Un blog scris nu atât pentru a fi citit, dar pentru plăcerea nebună de a fi scris. [detalii]
A apărut o eroare în acest obiect gadget