în aşteptare #1. (10.01.2011)

În lumina slabă a camerei sale, dar, mai ales, în lumina tuturor celor întâmplate, îşi aştepta sfârşitul. Avea să vină, ca aproape tot ce i s-a întâmplat lui, în totalitate normal, chiar banal şi vechi. Ca şi ziua aceea în care, întorcându-se acasă de la câmp, îşi ducea în căruţă soţia moartă. A murit în câteva secunde, fulgerată. Îşi aduce aminte cu groază, dar mai ales cu ruşine, de ziua aceea şi de privirle curioşilor în căruţă, unde, puţin schimbată la faţă, stătea întinsă femeia de care îl lega până atunci o viaţă. Viaţa care îl lega de acea femeie din care sufletul a încetat de ceva timp să mai fumege.
[citeşte continuarea...]

o tânără iubire, altfel

Scris de răzvan cîmpean duminică, aprilie 12, 2009

Îşi scoate o ţigară, o aprinde cu foarte multă pricepere. Degetele lui subţiri şi lungi ţin ţigara într-o siguranţă neobişnuită. Fumul îi iese pe nări, ochii îl priveşte cum se pierde în drum spre cer. Acelaşi cer sub care s-au iubit de atâtea ori, sub care i-a furat primul sărut şi, mai apoi, inima. Da, inima lui deja aparţinea altcuiva şi asta îl făcea, cel mai des, fericit. 
Începuse să-i crească barba şi, în chip ciudat, acum se gândea la iarba pe care au culcat-o la pământ când întâi s-au cunoscut. Cu mâna stângă se mângâie uşor pe bărbie şi apoi izbucneşte în râs. Râde puternic pentru câteva secunde şi pe urmă îşi umezeşte buzele. Norii îl acoperă şi îl depăşesc într-o întrecere oarbă. Oarecum, ca iubirea lui. Ţigara se termină iar degetele nu-şi mai găsesc starea. Se ridică şi pleacă. Drumul pe care păşeşte urmează să-i schimbe viaţa. El e Victor, student în primul an la Medicină. E decis să influenţeze istoria, de asta a şi ales Medicina chiar dacă nu a fost mai niciodată prima în mintea lui. Se apleacă, ia câteva pietre în mâini şi se îndreaptă către mulţimea care se revoltă în stradă. Aruncă o privire şi apoi pietrele pe rând. Una îl nimereşte pe un jandarm care îl doboară pe băiat la pământ şi îl loveşte cu cruzime. Victor încearcă să se ridice, dar bărbatul continuă să-l lovească. Puţin mai târziu, tânărul îşi pierde viaţa pe cimentul udat de sângele lui şi al celorlale victime. Visele, prieteniile, amintirile, plăcerile, secretele lui au pălit în faţa unei iubiri, a unui ideal existenţial: LIBERTATEA! Oraşul găzduieşte şi acum lupte pentru schimbare. Lui Victor şi celor care îşi riscă viaţa pentru normalitate le închin respect şi recunoştinţă!

0 comentarii

Trimiteți un comentariu

Adresa de email (abonarea trebuie confirmata):

O colecţie de obsesii, pasiuni şi frământări din mine, un loc pe care îl cizelez şi-l modelez permanent după firea mea schimbătoare, o oglindă difuză a ceea ce-am fost şi încerc să fiu. Un blog scris nu atât pentru a fi citit, dar pentru plăcerea nebună de a fi scris. [detalii]
A apărut o eroare în acest obiect gadget